Ce reprezintă, de fapt, Mărțișorul? Origine, Tradiții și Simbolistică

Simbolistica Mărțișorului – Tradiția de la 1 Martie

1 martie este considerată ziua care marchează începutul primăverii. Totodată, este și ziua în care se sărbătorește mărțișorul. Atunci când ne gândim la mărțișor, ne gândim la primăvară, la renașterea naturii. Mărțișorul este, fără îndoială, un simbol al renașterii, al soarelui și al bucuriei de a trăi. Dar, dincolo de ceea ce simțim gândindu-ne la mărțișor, nu cu toții cunoaștem semnificația mărțișorului. Așadar, acum puteți descoperi simbolistica mărțișorului, din trecut și până în zilele noastre.

Nu se cunosc cu exactitate originile mărțișorului. Totuși, se consideră că această sărbătoare a apărut încă din vremea Imperiului Roman, atunci când prima zi a primăverii era și momentul sărbătoririi Noului An. Noul An era sărbătorit în acea vreme în luna lui Marte. Acesta era Zeul războiului, dar și al fertilității și vegetației.

Mărțișorul este o tradiție specifică în România, Republica Moldova, precum și în teritoriile învecinate, locuite de români sau aromâni. Există obiceiuri asemănătoare și în Bulgaria, Albania și Macedonia. Totuși, în Macedonia doar copiii poartă mărțișoare. Fetele și femeile primesc mărțișoare la 1 martie și le poartă pe toată durata lunii martie, ca un simbol al sosirii primăverii. În Moldova, fetele dăruiesc mărțișoare băieților.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani, care consideră că ar fi fost mărțișoare. Aceste obiecte au forma unor mici pietre de râu, sunt vopsite în roșu și alb și sunt înșirate pe ață, astfel că pot fi purtate la gât.

Legendele mărțișorului

Există și legende referitoare la aceste două culori utilizate pentru șnurul mărțișoarelor. O legendă spune că Soarele a coborât pe pământ sub forma unei fete frumoase și a fost ținut prizonier de un zmeu. Pentru a elibera Soarele, un voinic s-a luptat cu zmeul care îl ținea captiv, vărsându-și sângele în zăpadă. Odată ce zmeul a fost învins, Soarele a urcat înapoi pe cer, iar în locul în care zăpada pe care s-a vărsat sângele voinicului s-a topit au crescut ghiocei.

O legendă din Republica Moldova spune că în prima zi a lunii martie, Primăvara a ieșit la marginea pădurii. Acolo, a observat cum răsărea un ghiocel dintr-o tufă de porumbari, sub zăpadă. Iarna a chemat vântul și gerul pentru a distruge ghiocelul, iar acesta a înghețat. Primăvara a dat zăpada la o parte, dar s-a rănit la un deget, din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge a Primăverii a căzut pe ghiocel și l-a reînviat. Astfel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile roșu și alb ale mărțișorului simbolizează sângele Primăverii căzut pe ghiocelul înghețat de Iarnă.

O altă legendă este cea a Babei Dochia, care a suferit modificări de-a lungul timpului. O variantă spune că, atunci când nora Babei Dochia, soția lui Dragobete, a fost supusă sarcinii de a albi lână, Dumnezeu și-a făcut milă de ea și i-a dăruit o floare roșie, care putea albi lâna. O altă variantă a legendei consideră că șnurul mărțișorului, reprezentând cele 365 de zile, a fost împletit și tors de către Baba Dochia în timp ce urca turma la munte.

Simbolistica mărțișorului – bine, bunăstare, primăvară, renaștere

Mărțișorul reprezintă binele și bunăstarea, dar și victoria soarelui asupra iernii și a primăverii asupra naturii. Sărbătoarea are întotdeauna în centrul ei ghioceii, care sunt primele flori care apar primăvara.

Sărbătoarea mărțișorului se învârte în jurul femeilor și a fetelor nemăritate, în special. Cele două culori-simbol ale mărțișorului, roșu și alb, reprezintă uniunea masculin-feminin.

Cele două culori utilizate la mărțișoare – roșu și alb – sunt interpretate în diverse moduri. Roșu semnifică vitalitatea femeii, iar alb semnifică înțelepciunea bărbatului. În acest mod, șnurul mărțișorului reprezintă împletirea inseparabilă a acestor două principii.

O altă simbolistică a celor două culori constă în dualitatea lui Marte, care era zeu al războiului, dar și zeu al fertilității și vegetației. Astfel, albul reprezintă pacea, iar roșul reprezintă războiul.

Mărțișorul în trecut, în România

În Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele zone ale Bucovinei, conform obiceiului, părinții legau la 1 martie o monedă de aur sau de argint la gâtul sau mâna copiilor, cu ajutorul unui șnur roșu sau alb. Acest mărțișor era prins la mâinile sau gâturile copiilor, pentru a le purta noroc în timpul anului, pentru a fi sănătoși și curați la venirea primăverii. În unele zone, acest mărțișor era purtat la gât timp de 12 zile, după care copiii îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi mergea bine în acel an, însemna că și copilului care a legat mărțișorul îi va merge bine în viață.

În zilele noastre, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, iar apoi este prins în ramurile unui pom fructifer. Astfel, se consideră că pomul va aduce belșug în casele oamenilor. O credință din popor spune că, dacă cineva își pune o dorință atunci când agață mărțișorul în pom, aceasta se va îndeplini imediat.

Autor: Eva Anca